februarie 2023 – Ma-implic

Cum implicarea cetățenilor asigură planificarea eficientă a serviciilor comunale (practica proiectului MĂ IMPLIC)

I. Introducere

Calitatea serviciilor publice este și o grijă a comunității, nu doar a primăriei. Am întrebat localnici din mai multe comunități partenere ce i-a determinat să fie atât de activi, iar răspunsul a fost același: „Pentru că vreau să MĂ IMPLIC”. Astfel, mă implic este verbul cheie rostit de toată lumea cu care ai ocazia să te întâlnești în cele 30 de primării beneficiare. Am discutat cu mai mulți membri din comunități pentru a înțelege de ce în unele localități lucrurile se schimbă treptat spre bine și cetățenii devin tot mai activi, iar în altele, aceleași probleme persistă de zeci de ani.

Anterior, a fost realizat un studiu care a analizat rezultatele proiectului MĂ IMPLIC din perspectiva implicării comunitare în proiectele de furnizare a serviciilor comunale în Republica Moldova. Studiul actual, însă, se referă la cea de-a doua etapă a proiectului. Aceasta prevede susținerea APL-urilor partenere în elaborarea unui plan pe termen mediu pentru a îmbunătăți un anumit serviciu. Soluțiile au fost identificate și analizate de echipa de inițiativă comunitară, împreună cu expertul tehnic, și au fost consultate public cu cetățenii. În final, fiecare soluție a fost inclusă în Planul de îmbunătățire a serviciilor de gospodărie comunală. Fiecare plan elaborat se referă la unul sau la mai multe servicii, cum ar fi: alimentarea cu apă, canalizarea, managementul deșeurilor și iluminatul public. Scopul este ca populația din sate să aibă acces la servicii de calitate.

II. Ce este un Plan de îmbunătățire a serviciilor de gospodărie comunală?

Planul de îmbunătățire a serviciilor de gospodărie comunală este un document prin care se planifică îmbunătățirea serviciului public și se programează investiția în acesta. Este elaborat de fiecare dintre cei 30 de parteneri ai proiectului și implică una sau mai multe primării. Planul cuprinde etapele necesare pentru crearea serviciului, persoanele responsabile și sarcinile lor. Documentul este elaborat de echipa de inițiativă comunitară (EIC), activitatea căreia este ghidată de un/o facilitator/oare și este aprobat la ședința Consiliului Local. Planul oferă autorităților publice locale, furnizorului de servicii și populației soluții practice de îmbunătățire a serviciilor comunale. Soluțiile propuse țin cont de condițiile locale de dezvoltare (starea infrastructurii, organizarea procesului, atitudinea consumatorilor față de serviciu), precum și de preocupările de mediu, așa încât acestea să fie implementate cât mai eficient. Planul are scopul să îmbunătățească un serviciu public comun, însă, pe lângă construcția sau renovarea infrastructurii, mai prevede și acțiuni de dezvoltare a capacităților operatorului. În mod special, planul are scopul să optimizeze modul în care lucrează operatorul, să stabilească regulamente locale (inclusiv aprobarea tarifului pentru prestarea serviciului), să comunice continuu și eficient cu consumatorii pentru a se asigura că serviciul comunal este furnizat într-un mod transparent.

Planul de îmbunătățire a serviciului de gospodărie comunală este împărțit în următoarele secțiuni:

Autoevaluarea serviciului de gospodărie comunală;
Tendințe de dezvoltare a serviciului și soluțiile propuse;
Viziunea și obiectivele de îmbunătățire a serviciului;
Planul de acțiuni pentru îmbunătățirea și dezvoltarea practicilor de furnizare a serviciului;
Indicatorii de monitorizare a Planului.

Colectarea și procesarea datelor pentru profilul comunității au luat cel mai mult timp, însă toate instituțiile au fost receptive să ofere date. Secțiunile 1-3 au fost elaborate de autoritatea publică locală și de echipa de inițiativă comunitară, conform metodologiei propuse de proiectul MĂ IMPLIC. Planul de acțiuni și lista de indicatori au fost dezvoltate în baza expertizei proiectului MĂ IMPLIC care, de asemenea, a ajutat la luarea deciziilor privind dezvoltarea serviciilor, îmbunătățirea acestora, dar și la autoevaluare.

Membrii echipelor comunitare au apreciat conținutul documentului ca fiind unul „foarte bun, întrucât este detaliat, complex, bine structurat, pe înțelesul tuturor și include tot ce este necesar bunei funcționări a unui serviciu public”.

Planificarea dezvoltării serviciului a durat aproximativ un an. Aceasta a fost una dintre cele mai mari provocări, deoarece populația implicată în proces și-ar fi dorit rezultate imediate. Cu toate acestea, deși procesul de îmbunătățire a unui serviciu ia timp, pașii parcurși sunt importanți pentru atingerea rezultatului dorit. Prin urmare, pentru ca cetățenii să înțeleagă logica activității, planificarea a trebuit să fie clară. Pe de altă parte, a fost important ca procesul să nu fie prea lung, pentru a menține motivația oamenilor pe toată durata desfășurării acestuia. În caz contrar, ar fi putut apărea întârzieri în desfășurarea acțiunilor, oboseală și neîncredere în proces. Pentru a evita astfel de situații, a fost necesar ca persoanele implicate să fie disponibile, iar acțiunile lor să fie bine planificate.

III. Etapele procesului de planificare

Proiectul s-a desfășurat în câteva etape:

Crearea echipei de inițiativă comunitară, un instrument cheie în elaborarea Planului. Echipa a fost formată din reprezentanți ai autorităților publice locale, ai operatorului de servicii și cetățeni. Membrii aleși sunt relevanți pentru comunitate și participă activ la analizarea situației actuale. De asemenea, aceștia identifică probleme, găsesc soluții și informează.
Analiza participativă, pentru a contura o viziune de dezvoltare a serviciului. Serviciul a fost ales de către cetățeni, în urma unui sondaj, efectuat atât online, cât și fizic. Tot în chestionarul completat, cetățenii au menționat cum și-ar dori să fie îmbunătățit serviciul.
Selectarea unei soluții posibile și de consens, pentru îmbunătățirea serviciului. Cetățenii, cu ajutorul facilitatorului și a expertului tehnic, au discutat soluțiile identificate și au ales-o pe cea mai potrivită pentru localitatea lor.
Autoevaluarea performanței operatorului de servicii. Reprezentanții întreprinderii municipale au completat un chestionar, comparând situația actuală a serviciului cu cea dorită. Astfel, în funcție de lipsurile existente, au fost planificate activități și obiective, care să ducă la îmbunătățirea serviciului comunal.
Elaborarea Planului de îmbunătățire a serviciului de gospodărie comunală. Informația colectată de echipa locală și de experți a stabilit viziunea și obiectivele de dezvoltare a serviciulu S-au identificat acțiuni, care să îmbunătățească furnizarea serviciilor și s-au stabilit indicatori de monitorizare a Planului. Prin urmare, Planul a definit neajunsurile serviciului și modul în care acesta trebuie organizat, așa încât să fie unul eficient și de calitate.
Consultarea publică a Planului. Planul a fost consultat public, fiind organizate evenimente publice, unde cetățenii au făcut cunoștință cu acesta. În majoritatea cazurilor, consultările s-au desfășurat atât în format fizic, cât și online.
Aprobarea Planului la ședința Consiliului Local/Comunal.
Implementarea Planului. După aprobare, documentul urmează să fie implementat atât de autoritatea publică locală, cât și de operatorul de servicii. Sunt necesare următoarele activități:

semnarea Acordului de Grant dintre proiectul MĂ IMPLIC și APL pentru crearea și/sau îmbunătățirea serviciului;
mobilizarea resurselor, inclusiv organizarea unei campanii de colectare de fonduri pentru a asigura contribuția de cel puțin 20 %, dar și pentru realizarea altor acțiuni din plan;
lansarea procedurii de achiziții publice și/sau efectuare a lucrărilor;
monitorizarea prestării serviciului îmbunătățit

IV. Echipa de Inițiativă Comunitară

Echipa de Inițiativă Comunitară este de fapt un parteneriat între APL, operatorul de servicii și cetățeni. Aceasta se ocupă de gestionarea activităților și implicarea tuturor membrilor în proces.

Crearea Echipei de inițiativă comunitară a fost printre primii pași în planificarea îmbunătățirii serviciului și a avut un rol important pe toată durata procesului. Echipa a analizat situația actuală, a identificat probleme și soluții, și a informat publicul larg.

În cadrul procesului, echipa a învățat să scrie proiecte, să organizeze campanii de informare și sensibilizare, să comunice cu cetățenii, să identifice mijloace de finanțare și să monitorizeze progresul. Prin aceste activități, a fost îmbunătățită calitatea furnizării serviciilor publice, iar în același timp cetățenii au fost implicați mai activ în luarea deciziilor locale. În procesul de elaborare a planului, echipa de inițiativă comunitară a reprezentat de fapt comunitatea.

„Membrii echipei au fost selectați în baza unui anunț public. Fiecare sector din sat a delegat câte o persoană sau lider, cum îi mai spunem noi, (cinci la număr) care are o imagine bună și poate influența pozitiv locuitorii din mahala. Liderii aleși au făcut legătura între primărie și sectorul reprezentat și au reușit să transmită mesajul pe înțelesul celorlalți”, spune Rima Stăvilă, membră a EIC, reprezentantă a societății civile.

Cetățenii, fiind de diferite vârste și având diverse ocupații, au participat la toate etapele de implementare a proiectului.

În unele cazuri, mai multe localități au colaborat pentru a dezvolta servicii comune. Acest lucru a fost posibil doar printr-o comunicare eficientă și eforturi unite. Despre buna cooperare amintește echipa formată din cele patru primării (Risipeni, Taxobeni, Izvoare și Horești): „Suntem ca frați de cruce și avem activități comune în cadrul mai multor proiecte intercomunitare, inclusiv un grup de acțiune locală (GAL) creat și înregistrat. Toate ședințele organizate au fost în comun cu cele patru APL-uri membre, fapt ce ne-a permis să ne cunoaștem mai bine, să ne sincronizăm eforturile și să avem cu toții beneficii egale în urma acestui proiect. Pentru a asigura implementarea deplină a Planului și sustenabilitatea serviciului, ne unim eforturile pentru a găsi și alte surse financiare, la donatori sau programe guvernamentale”, afirmă Dmitri Mosoreti, primarul comunei Risipeni.

La Bădiceni, un consilier local afirmă că primarul e cel, care creează spiritul de echipă ce unește membrii, iar buna conlucrare dintre instituții se datorează tot primarului. Primarul, la rândul său, zice că: „Primăria, de una singură, nu poate face nimic. Toți împreună facem echipă”. Aceste afirmații vorbesc despre relațiile bune stabilite la nivel de comunitate și gradul de conlucrare între instituții și comunitate.

Ce oferă procesul de participare pentru îmbunătățirea unui serviciu public?

Cetățenii, fiind consumatorii finali, vorbesc deschis despre cum și-ar dori să fie prestat serviciul.
Cetățenii află din prima sursă despre problemele cu care se confruntă operatorul și propun moduri în care acestea pot fi rezolvate.

Cetățenii înțeleg că pentru îmbunătățirea serviciului sunt necesare resurse: bani, timp, specialiști în domeniu etc.

V. Planificarea inteligentă a serviciilor

În cadrul procesului de planificare au fost propuse modele de servicii publice care includ mai multe componente: de operare și întreținere a serviciilor, atragerea de investiții, comunicarea cu consumatorii, monitorizarea progresului.

În cazul alimentării cu apă și canalizare ar fi: identificarea surselor sigure de alimentare cu apă, conectarea tuturor gospodăriilor la apeduct și canalizare, construcția unei stații de tratare a apei și a foselor septice și îmbunătățirea calității apei. În cazul managementului deșeurilor ar fi: achiziționarea pubelelor individuale, achiziționarea autospecialei/tractorului pentru colectarea deșeurilor, identificarea unui depozit pentru deșeuri, instruirea populației privind colectarea selectivă și compostarea deșeurilor organice, identificarea antreprenorilor care reciclează deșeuri etc.

Soluțiile pot dura în timp dacă mai mulți factori vor fi luați în considerare:

aprobarea sau modificarea tarifelor locale care acoperă costul serviciului;
oferirea tarifelor preferențiale pentru persoanele social-vulnerabile și instituirea penalităților pentru rău-platnici;
elaborarea și revizuirea actelor ce reglementează serviciul;
monitorizarea trimestrială a implementării Planului și implicarea echipei în verificarea acțiunilor, atunci când e nevoie;
informarea populației privind activitățile desfășurate și consultarea acesteia, în funcție de necesitate.

Procesul de planificare a fost unul de învățare. Fiecare etapă a fost discutată, explicată și înțeleasă de toți membrii echipei. Dacă la început, unor membri le era greu să explice cum va fi organizat serviciul, cine și ce rol va avea în procesul de planificare, care sunt soluțiile tehnice etc. – astăzi oricine din echipă ar putea vorbi despre aceste aspecte.

VI. Consultări publice

Planul elaborat a fost consultat cu oamenii din localitate în cadrul mai multor ședințe consultative, care au avut în loc în diverse sectoare și instituții. Astfel, mai mulți locuitori au putut să afle despre planurile pentru următorii doi ani, cum vor fi implementate intervențiile și cât vor costa. Deseori, la aceste adunări, oamenii abordează și alte subiecte de interes local, fapt ce a permis consolidarea relației APL – cetățeni, dar și o implicare mai mare a populației, atât fizică, cât și financiară.

Data și locul desfășurării ședințelor consultative erau anunțate din timp^[1]. De asemenea, cetățenii puteau veni cu recomandări și comentarii online. Mesajul cu care au fost lansate consultările la Capaclia a fost: „Capaclia are nevoie de tine. Participă la consultările publice!”

Chiar dacă au fost desfășurate într-un format restrâns, consultările publice și-au atins scopul. Cu toate acestea, comunitățile regretă că nu au putut să organizeze adunări generale din cauza pandemiei.

După consultarea cetățenilor și ajustarea Planului în funcție de recomandările lor, documentul a fost aprobat la ședința Consiliului Local al fiecărei primării partenere. La Bădiceni, facilitatoarea Ala Taran a apreciat gradul de pregătire a ședinței Consiliului Local, unde fiecare consilier a avut o mapă cu informație detaliată despre proiect. Deși la ședințele anterioare erau consilieri care nu susțineau acest proiect, la ședința de aprobare a Planului s-a votat unanim. Membrii echipei cred că uneori durata îndelungată a procesului este binevenită, așa încât aduce consens și în Consiliu.

La consultări publice ca la sărbătoare

Unele comunități au transformat procesul de consultări publice într-o serie de evenimente, iar audierile publice au fost adevărate sărbători. Echipele de Inițiativă Comunitară ale primăriilor Risipeni, Taxobeni, Horești și Izvoare au elaborat și aprobat un plan de acțiuni pentru fiecare localitate, cu responsabilități clar definite.

La Risipeni și Bocșa au fost organizate 16 întâlniri în mahalale, la instituții publice, agenți economici și magazine. În cadrul acestor întruniri, participanții primeau broșuri informative și discutau despre cum va funcționa viitorul serviciu. Astfel, în cadrul consultărilor publice, cetățenii au fost informați, dar și au înțeles mai bine rolul pe care îl au la îmbunătățirea serviciului.

La evenimentul final, parcul public a fost transformat într-un spațiu de odihnă și relaxare pentru toată lumea. Au fost improvizate scaune, s-a organizat o expoziție a meșterilor populari, și desigur, nu au lipsit tradiționalele plăcinte și muzică.

Pentru procesul de consultări au fost analizate mai multe slogane, cel selectat fiind „Curat de la sat la sat”.

VII. Acord de Grant și asigurarea co-finanțării locale

Fundația SKAT, prin intermediul proiectului MĂ IMPLIC, oferă finanțare nerambursabilă pentru realizarea unor acțiuni din Plan, după aprobarea lui de către Consiliul Local. Pentru aceasta, între primărie și proiectul MĂ IMPLIC este semnat un Acord de Grant. Acordul include suma alocată, activitățile care urmează să fie implementate din resursele donatorului (până la 80 %) și ale localității beneficiare (cel puțin 20 %), condițiile de acordare a tranșei și planul de lucru.

Având un Plan de îmbunătățire a serviciului, comunitatea poate să atragă resurse adăugătoare de finanțare, atât publice (bugetul local, bugetul raional), cât și de la cetățeni. La fel, primăriile pot să obțină fonduri la nivel național^[1] sau să propună proiecte către donatori în cadrul apelurilor deschise. Astfel, Planul devine un instrument util care poate atrage investiții suplimentare pentru a îmbunătăți serviciul. În acest context, și contribuția comunității crește semnificativ.

O etapă importantă a fost colectarea de fonduri, o acțiune care a responsabilizat direct cetățenii. Colectarea a avut loc cu succes, prin urmare a fost obținută întreaga sumă agreată în localitate. În satul Capaclia s-a convenit ca fiecare gospodărie să contribuie cu cel puțin 500 MDL pentru îmbunătățirea serviciului de alimentare cu apă și canalizare. Diaspora a fost interesată să contribuie în mod special, iar unii băștinași au donat și pentru 20 de gospodării, care nu și-au permis să participe.

Donațiile au fost făcute online, prin transfer bancar sau la oficiul poștal din sat. Primele 25 % din suma stabilită au fost colectate într-un timp record pentru localitate. Campania de colectare de fonduri de la Capaclia a fost de succes datorită comunicării bune, experienței anterioare de colectare și utilizare a banilor, implicării diasporei și transparenței cheltuirii banilor. Toți donatorii vor fi incluși într-o listă, iar până la finalul proiectului se va comunica continuu despre cum sunt utilizați banii.

Locuitorii din Bădiceni sunt conștienți că este nevoie ca fiecare gospodărie să contribuie pentru a avea apă potabilă la robinet. Comparând cu resursele necesare pentru construcția unei fântâni, oamenii au înțeles că, suma pentru conectarea la serviciul comunal de alimentare cu apă nu este atât de mare. Până la crearea serviciului, mulți locuitori ai satului cumpărau apă sau o aduceau de la alte izvoare din depărtare, deoarece în sat nu sunt fântâni cu apă potabilă. Persoanele, care nu își permit să achite toată suma pentru conectare la apeduct, sunt dispuse chiar să efectueze plata în rate, pentru a se putea conecta la serviciul comunal.

1] Cum ar fi: Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, AIPA.

VIII. Sustenabilitatea serviciului

Serviciul se poate dezvolta pe termen lung doar prin comunicarea, entuziasmul și interacțiunea dintre echipă și comunitate. Dacă proiectul s-ar fi limitat doar la cumpărarea tehnicii, acesta ar fi încetat să existe chiar de la început. Acum, având experiență și încrederea donatorului, comunitățile sunt sigure că vor reuși să găsească resurse pentru funcționarea serviciului în viitor.

Schimburile de experiență și vizitele în localitățile care au trecut prin etape similare au un rol foarte important, pentru că aduc mult entuziasm și motivează cetățenii să schimbe lucrurile în localitatea lor.

Pentru că au fost implicați în procesele de identificare a nevoilor și soluțiilor, tot mai mulți cetățeni își doresc să monitorizeze modul în care proiectul se implementează, dar și cum funcționează serviciul.

În fiecare an, cetățenii vor completa un chestionar, unde vor menționa cât de satisfăcuți sunt de serviciul prestat. La fel, operatorul își va autoevalua anual performanța prestării serviciului, care va fi comparată cu rezultatele sondajului. Planul va fi și el revizuit anual, în funcție de necesitate.

Echipa proiectului MĂ IMPLIC se așteaptă ca în 2-3 ani primăriile să propună și alte servicii spre îmbunătățire, ca rezultat al experienței dobândite. „Ne-ar plăcea mult ca primăriile să țină cont de Planul elaborat, să îl considere util și în corespundere cu necesitățile populației să-i asigure continuitatea. Ne dorim ca instrumentul de monitorizare să fie aplicat regulat, anual să fie revizuit documentul, în fiecare an să fie efectuat un sondaj de opinie publică, pentru a afla părerera cetățenilor despre impactul proiectului, și tot anual să fie realizată autoevaluarea performanței operatorului de servicii comunale”, a menționat Lilian Danilov, manager de activități în cadrul proiectului MĂ IMPLIC.

Tudor, persoană în etate care duce periodic gunoiul cu căruța la groapa de deșeuri din sat, tot întreabă la primărie, când va fi funcțional serviciul de colectare a deșeurilor. Se gândește, că anul viitor s-ar putea să nu mai aibă forțe să ducă singur gunoiul. Dacă acesta va fi colectat de la poartă, Tudor va fi mulțumit și ar fi dispus să plătească oricât este necesar.

IX. Factori de succes

9.1. Comunicare sistematică în cadrul echipei și comunității.

Membrii echipei și populația au comunicat eficient și rapid, atât fizic, cât și online, prin rețelele sociale. La Capaclia, au fost organizate multe ședințe planificate minuțios, cu o agendă clară și cu roluri definite pentru fiecare participant. „Dat fiind numărul mare de ședințe ale echipei și discuțiile multiple cu expertul tehnic, am devenit și noi, membrii echipei, experți în domeniul alimentării cu apă și canalizare. Procesul este de durată și trebuie să avem răbdare. Inițial oamenii credeau că un proiect înseamnă să cumperi stația și să o instalezi. Ulterior, ei au conștientizat, că perioada de implementare necesită timp și că acest fapt permite tuturor să înțeleagă treptat pașii necesari ce urmează a fi întreprinși”, spune un membru al echipei din Capaclia.

Prin sondajele de opinie, oamenii au înțeles mai bine problemele care țin de prestarea acelui serviciu. La Bădiceni, populația a fost foarte interesată să participe. La discuții au venit și familii cu copii mici, și persoane în etate. Pentru a li se arăta apreciere, la Risipeni, celor mai activi reprezentanți li s-au înmânat certificate.

Hai la clacă!

Informarea cetățenilor a avut loc și în cadrul activităților cultural-artistice. „Hai la clacă” e un exemplu de eveniment din Risipeni, unde oamenii au învățat cum să colecteze separat deșeurile și cum să le recicleze în condiții casnice. Din anvelope au fost confecționate ghiveciuri pentru flori și au fost amplasate în preajma băncilor din comunitate. Pentru instituțiile publice de educație au fost create suporturi pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

S-au utilizat diverse metode pentru a spori interesul și gradul de conștientizare a necesității serviciului. Principalele procese în care s-au implicat și cetățenii au fost:

discuțiile cu fiecare gospodărie din comunitate și întâlnirile pe sectoare;
campaniile de informare, inclusiv distribuirea de pliante, care au făcut oamenii să înțeleagă de ce este important serviciul pentru comunitate, de ce ar trebui să se conecteze la acesta, de ce e necesar să plătească pentru el și să contribuie financiar la îmbunătățirea lui;
distribuirea materialelor vizuale, care au explicat procesul de planificare, felul cum un serviciu funcționează;
comunicarea pe rețelele sociale și în grupuri pe Viber, distribuirea de anunțuri la centre comerciale, oficiul poștal, instituții de educație, instituții de sănătate etc.;
participarea în vizite cu schimb de experiență între primării, pentru a stabili relații de colaborare și a prelua bune practici și a se inspira reciproc;
organizarea de expoziții de fotografii – PhotoVoice.

PhotoVoice – expoziție de fotografii pentru locuitorii din Capaclia, parte a campaniei de sensibilizare. Urmare a unui concurs, 20 cele mai sugestive fotografii, făcute de consăteni, care au scos în evidență problema apei, au fost expuse în mai multe locații din sat. Expoziția a fost lansată la ședința consiliului sătesc, unde consilierii au vizualizat fiecare fotografie, citind și „povestea imaginii”. În așa mod au înțeles, că problema apei potabile afectează pe fiecare și este necesar de luat măsuri urgente pentru a o soluționa.

Fotografiile au fost publicate și online. Scopul expoziției a fost de a arăta problemele existente într-un anumit domeniu, de a sensibiliza populația privitor la acestea, de a reflecta asupra lor și de a întreprinde măsuri de îmbunătățire a situației. Ca urmare a acestui PhotoVoice, locuitorii satului Capaclia au înțeles, că doar împreună vor putea soluționa problema apei potabile prin implicare și acțiuni concrete.

9.2. Oamenii fără de care acest proces NU ar fi fost posibil:

Deși primarul este pilonul de bază în gestionarea întregului proces, a fost necesară și binevenită prezența :

unui facilitator din extern, care a avut rolul de a organiza echipa, de a mobiliza comunitatea și de a ghida elaborarea Planului. „Dacă economisim bani pe facilitare și organizare, pierdem din calitate. Facilitatorul a fost stâlpul nostru. El ”ne-a luat de guler” oricând a fost necesar să avansăm. Tot el ne-a încurajat mereu să mergem înainte, a negociat cu toți oamenii implicați pentru a ajunge la un consens și a avea astăzi serviciul creat”, afirmă membrii echipei din Risipeni, iar cei de la Capaclia au zis și ei că „au mare noroc de un mentor care îi ghidează pas cu pas”;
unui expert tehnic, care a avut rolul de a ajuta în alegerea celei mai bune soluții tehnice posibile din punct de vedere tehnic, financiar și a durabilității în timp a serviciului. „Expertul tehnic a fost foarte binevenit, având o atitudine serioasă pentru activitatea noastră și ajutându-ne enorm în alegerea celei mai bune opțiuni. Expertul a explicat totul atât de bine, încât și noi am înțeles în ce constă soluția, iar acum putem transmite mesajul și celorlalte persoane din sat”, a menționat o membră a echipei din Capaclia. La Bădiceni, echipa a apreciat faptul că: „Soluțiile nu au fost impuse. Expertul ne-a explicat clar ce este necesar să facem și împreună am luat o decizie. Pentru că am înțeles problema cu ajutorul expertului, am schimbat soluția identificată inițial”.

În cadrul proiectului MĂ IMPLIC, cetățenii au devenit mai implicați în comunitate în urma procesului de planificare a îmbunătățirii serviciilor comunale:

cetățenii au participat mai activ la discuții publice și la luarea deciziilor;
autoritățile au consultat frecvent cetățenii, le-au oferit acces la documente și i-au implicat în luarea deciziilor;
persoanele din grupurile social vulnerabile au fost susținute pentru a se conecta la serviciu și le-au fost oferite tarife preferențiale pentru plata serviciului;
serviciile au devenit mai accesibile și sunt prestate mai eficient;
autoritățile locale se simt mai responsabile față de comunitate și raportează activitățile conform indicatorilor stabiliți.

Recomandări

Componența și rolul Echipei de Inițiativă Comunitară. Echipa trebuie să fie formată din persoanele potrivite, care trebuie selectate în funcție de interesul și dorința de implicare pe tot parcursul procesului. Este important să fie puse în valoare persoanele care au o anumită autoritate în sat, pot discuta cu oamenii și le pot transmite informația într-un limbaj simplu și accesibil.

De asemenea, se recomandă ca membrii echipei să reprezinte diferite grupuri de vârstă, sociale, de gen și ocupație pentru a avea un echilibru de nevoi, opinii și soluții propuse. O echipă diversă, cu persoane receptive, cu gândire critică și care au cunoștințe în diverse domenii, va aduce succes procesului.

O bună organizare și planificare a activităților. Pentru ca cetățenii să înțeleagă logica activității, planificarea trebuie să fie clară. De asemenea, este important ca procesul să nu fie prea lung, pentru a menține motivația oamenilor pe toată durata desfășurării acestuia. În caz contrar, ar putea apărea întârzieri în desfășurarea acțiunilor, oboseală și neîncredere în procesul inițiat. Pentru a evita aceste situații, persoanele implicate trebuie să fie disponibile, iar acțiunile lor să fie bine planificate.

Calendarul activităților, care include toate etapele proiectului, a fost un instrument util pentru echipe. Se recomandă ca acesta să fie analizat la fiecare ședință pentru a vedea progresul proiectului.

O bună comunicare între membrii echipei, precum și între echipă și comunitate pe tot parcursul procesului.

Cetățenii vor avea o încredere mai mare în autorități, dacă discuțiile și activitățile se vor desfășura în mod transparent. Mai mult, acest lucru îi va determina să se implice voluntar în lucrări, dar și să facă donații. Prin urmare, oamenii vor fi conștiincioși în utilizarea serviciului pe viitor.

Să aibă un ajutor de bază, în persoana unui facilitator comunitar, adică să fie cineva care comunică „pe înțelesul oamenilor”, care motivează și ghidează echipa oricând pe parcursul creării și/sau îmbunătățirii serviciului.

Proiectul MĂ IMPLIC pe lângă suportul financiar, ajută comunitățile-partenere să-și identifice corect nevoia de avea un serviciu comunal mai bun, să-și formeze o viziune de viitor pentru dezvoltarea altor servicii necesare, să-și planifice eficient acțiunile, iar în final să-și îmbunătățească practicile de întreținere și deservire a serviciului comunal.

Scopul proiectului de implicare civică în guvernarea locală „MĂ IMPLIC” este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare SDC și implementat de Skat Consulting (Elveția), oferă sprijin autorităților publice locale din 30 de localități/grupuri de APL-uri partenere, pentru a organiza furnizarea de servicii comunale într-un mod participativ, eficient, incluziv și durabil.

S-a dat startul colectării deșeurilor solide la Risipeni, Taxobeni, Horești și Izvoare!